Cuvinte și Fotografii: Lucía Blasco
Ianuarie 2024
Este o nouă zi în Breb, iar Roxana Vale este pregătită pentru ea. O văd făcând cu mâna de la distanță, într-o geacă de iarnă de un verde luminos. Părul ei portocaliu uimitor strălucește în peisajul alb, aproape la fel de intens ca zâmbetul ei, în timp ce își privește câinele mergând în cerc, în jurul căpițelor de fân. „Benji, vino aici!” strigă, în timp ce câinele continuă să sară în zăpadă. Aleargă după el pe drumul neasfaltat și înghețat. „Hai să mergem la o plimbare; să îți arăt împrejurimile,” propune plină de energie.
Roxana nu-și poate ascunde entuziasmul. Îi place să trăiască în Breb. Au trecut șase ani de când ea și soțul ei, Florin, amândoi în vârstă de 40 de ani, și-au resetat viețile, lăsând în urmă confortul orașului în care s-au întâlnit și au locuit o vreme, Cluj-Napoca, pentru a începe, din pasiune, un proiect la sat dedicat ospitalității – în Maramureș. Florin își dorise mereu să facă pasul și să se mute la țară. Era sătul de slujba din oraș și de călătoriile constante cu munca. Roxana a îmbrățișat ideea de a începe un nou capitol într-un mediu idilic și de a încerca un alt stil de viață. În 2015, au decis să cumpere împreună o bucată de teren, și așa a început aventura lor.
Cu timp și efort, terenul gol a crescut într-un complex de opt case frumoase, tradiționale, care fac parte dintr-un proiect de turism sustenabil. Conceptul din spatele hotelului rural este de a readuce la viață casele în ruine. Cuplul restaurează casele tradiționale vechi pe care le găsește și le aduce din diferite părți ale regiunii pentru a le reconstrui, păstrând vie arhitectura tipică din lemn. La început, Florin venea în sat doar în weekend, dedicându-și tot timpul liber supravegherii reconstrucției primei case. „Să fac parte din procesul de construcție a fost foarte important pentru mine,” spune el. În cele din urmă, s-au stabilit în Breb, unde locuiesc acum cu cele două fiice ale lor, Nina și Iza, care merg la școala locală. După râsetele expresive ale fetelor, par să se bucure de acest mod liniștit de a trăi, la fel de mult ca părinții lor. Cuplul și-a numit hotelul Casa din Vale, după numele lor de familie, Vale.
Dar Breb nu este cel mai confortabil loc în care să trăiești, recunoaște Roxana. „La început, a trebuit să mă obișnuiesc cu liniștea și întunericul pe timp de noapte. După cum poți vedea, acum este noroi afară și frig înăuntru. Podelele din lemn scârțâie. Dar trebuie să îmbrățișezi imperfecțiunile; de aceea vii aici: să guști din viața autentică.”
Casa din Vale
Situat în județul Maramureș, o regiune din nordul Transilvaniei, Breb este un sat înconjurat de lanțul muntos nordic al Carpaților. Călătoria în această zonă a fost adesea descrisă ca un pas înapoi în timp, parțial datorită tradițiilor românești vechi de un secol, care încă fac parte din viața de zi cu zi a sătenilor, dar și datorită peisajelor agrare, istoriei prea des uitate – mai puțin industrializată decât restul țării – și arhitecturii tradiționale din lemn.
Acest aspect arhitectural a fost o parte crucială a proiectului lui Florin și Roxanei: „Ne-am dorit să salvăm o parte din arhitectura veche a Maramureșului. Pentru a ne apropia de tradiții, de viața simplă și liniștită a satului. Pentru a face turism sustenabil și inovator prin cazarea în case vechi, reconstruite.”
Cu economiile lor, au cumpărat o casă în Breb în 2015, în același an în care cumpăraseră terenul. Restaurarea a fost o muncă grea: casa a fost demontată, iar pereții, vechi de peste un secol, au fost refăcuți, bucată cu bucată, exclusiv cu materiale locale. Au numerotat toate piesele de lemn pentru a ști unde va merge fiecare, odată reconstruită. Numai acoperișul a fost făcut din 15.000 de bucăți de șindrilă. A fost un proces complex. Au reușit să o ducă la capăt cu ajutorul unui meșter local, Vasile Pop, care s-a ocupat de lucrările de construcție și cu care au colaborat de la început și până în prezent.
Emoțiile pe care le-au avut când s-a încheiat prima renovare, în urmă cu opt ani, îi mișcă și astăzi. „A fost uimitor,” spune Florin, arătând cu mândrie câteva imagini ale procesului. El a ajutat fizic la restaurare și „a învățat multe de la muncitori pe parcurs.” Rezultatul a fost atât de reușit, încât au cumpărat o a doua casă în același an. Și proiectul a continuat să evolueze. În 2017, au reușit să termine o a treia casă. A fost și un moment care le-a schimbat viața, deoarece au decis să-și dea demisia din agitația orașului și să se mute definitiv la sat. Ajunși acolo, au construit încă cinci case în următorii câțiva ani. Acum sunt opt case în total, șapte care „așteaptă ca oaspeții să le descopere farmecul și poveștile,” în timp ce cea de-a opta (Casa Iza, numită după fiica lor mai mică, născută în același an în care au terminat restaurarea sa), este locul unde familia trăiește.
„Suntem bucuroși să păstrăm vii aceste comori arhitecturale, chiar dacă am folosit elemente pentru a le adapta la vremurile actuale,” spun aceștia despre proiectul lor. „Am refăcut și regândit totul în interior,” cu scopul „de a crea un spațiu nou, mixând accente autentice cu o notă boemă.” De pildă, au adaptat camerele pentru a include paturi duble și băi, care nu existau pe vremuri. Ideea, spune Roxana, a fost de a crea un spațiu simplu, dar confortabil, de a recrea un fel de sentiment wabi-sabi în zona rurală a României – o filosofie japoneză care îmbrățișează elementele naturale și frumusețea imperfecțiunii. Ea o descrie drept „bucătărie fusion”: combină elemente moderne și tradiționale pentru o experiență de călătorie completă, încorporată într-o întoarcere în timp. Există, fără îndoială, un element de basm în Breb, iar Casa din Vale – cu sufletul său familiar, primitor și durabil – a găsit o modalitate excelentă de a-l îmbrățișa.
Vremuri vechi, experiențe noi
Fără îndoială, vizitarea Brebului reprezintă o experiență cu adevărat rurală și o călătorie înapoi în timp. Cei mai mulți săteni din Breb (aproximativ 1.000 de oameni) își cultivă propriile legume și au animale de fermă – găini, oi, capre și porci – în curțile lor. Căruțele cu cai și catâri sunt mijloace de transport obișnuite și este ușor să vezi femei care toarnă lână, ca odinioară, la pridvorurile casei lor, artiști locali care lucrează lemnul și ciobani cu turme.
Dar, încet, satul a crescut drept un loc de vacanță. Mulți oameni din România îl consideră o destinație turistică. Cu toate acestea, este încă subdezvoltat din multe puncte de vedere – mai ales în ochii călătorului străin – deși au fost vizitatori internaționali, inclusiv regele Charles al III-lea, care a cumpărat două case în satul pe care l-a vizitat frecvent.
De altfel, Roxana și Florin evidențiază profilul internațional al vizitatorilor: „primul nostru invitat, în 2016, a fost o poetă americană care locuia la București pe atunci, Tara Skurtu. Am avut 95% străini în acel an, majoritatea din Marea Britanie, Germania, Franța și Italia.” Atunci au început să vină și românii: „În 2019, oaspeții din țară reprezentau aproximativ 30-40% din baza noastră de clienți. Dar în 2020, odată cu pandemia, au venit doar românii.” Din păcate, ceva s-a schimbat. Cuplul a observat că profilul turiștilor români a început să fie diferit în rândul unor vizitatori din Breb. Localnicii din sat au început să-și transforme casele și în case de oaspeți, dar calitatea scăzută s-a reflectat și în profilul vizitatorilor, atrăgând un alt tip de turiști locali; genul care ascultă muzică tare și nu este interesat să descopere regiunea. „Dar încă mai avem turism de bună calitate, oameni care vor să înțeleagă cultura locală, să se relaxeze și să îmbrățișeze natura. Ne bucurăm să menținem acel profil turistic.”
Pentru Florin și Roxana, vechile obiceiuri ale locuitorilor din Breb nu fac decât să fie un loc mai interesant de vizitat; de aceea este important pentru ei să aibă oaspeții potriviți. Așa cum singuri spun: „Am început proiectul pentru a păstra vechile tradiții, pentru a le menține în viață și pentru a ajuta la dezvoltarea unui sentiment de comunitate.” Breb, la fel ca multe alte sate din România, suferă de un exod.
Pentru a contribui la comunitate, au început să găzduiască evenimente culturale – de la seri cu cântăreți locali până la cursuri de gătit tradițional sau vizite la ateliere de sculptură – deschise oricui este suficient de curios să descopere mai multe despre această parte a lumii și despre oamenii ei. În 2019, au început să organizeze un festival anual (Fest și Vale), târguri locale, precum și evenimente de vară, inclusiv teatru în aer liber pentru copii și proiecții de filme în aer liber. De exemplu, ei au găzduit una dintre „Caravan Screening” ale Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), printre alte evenimente cinematografice, unele în colaborare cu ONG-ul de mediu World Wide Fund for Nature (WWF) România. De asemenea, lucrează cu o organizație care coordonează tabere de marketing, la care participă profesioniști din țară.
Începând cu 2022, au început să găzduiască seri de jazz și discuții, cum ar fi cu Teofil Ivanciuc – un expert în călătorii din regiune și cu William Blaker – un scriitor britanic, care a povestit despre experiența sa personală în Breb. Aceste tipuri de evenimente dau Casei din Vale o abordare proaspătă într-un context rural, tradițional.
Nou-veniți
Întrebată despre reacția localnicilor cu privire la abordarea modernă, Roxana o descrie cu mândrie drept „o situație câștigătoare pentru toată lumea, mai presus de turiștii care vin aici să cheltuie bani.” Ea spune că se asigură că totul, de la mâncare, până la materialele de construcție și muzicienii cu care colaborează, este local, astfel încât comunitatea să crească și organic.
Având în vedere fosta viață din oraș a familiei Vale – contrastând cu modul tradițional de viață al vecinilor lor –nu putem să nu ne întrebăm cum a fost șocul cultural. „Viața noastră este mult mai liniștită aici, dar încă suntem consumatori moderni,” spune Roxana. Locuitorii din Breb trăiesc în sat de generații, mulți având stilul de viață al unor fermieri. Cum au fost primiți Roxana și Florin, acești „străini moderni?”
„Oamenii erau curioși și prietenoși, dar și puțin sceptici. Vă puteți imagina cum s-au uitat bătrânele la părul meu albastru – era albastru când ne-am mutat aici; mi-am schimbat culoarea părului de trei sau patru ori de atunci. Reacțiile nu au întârziat să apară. Am și tatuaje, care vara atrag atenția,” spune Roxana. „Uneori îi simțeam făcând comentarii amuzante pe la spatele meu. Dar toți au fost foarte primitori, poate uneori chiar prea mult, până în punctul în care a devenit ca o competiție între ei pentru a fi prietenii noștri. Dar am păstrat distanța, cu diplomație, ca să nu intrăm în dramele și disputele lor.” Diferențele constau și-n abordarea practicilor religioase. De exemplu, localnicii merg la biserică în fiecare duminică, în timp ce Roxana și Florin nu merg. „Există diferențe între noi, deși, desigur, respectăm tot ceea ce fac ei aici,” adaugă Florin.
Între timp, următorul obiectiv al cuplului este să-și extindă adunările și evenimentele culturale pentru a continua să le împărtășească cu comunitatea și să ajute mai mulți oameni să descopere această parte fermecătoare și unică a României, care le-a schimbat viețile pentru totdeauna. Privesc viitorul cu optimism: „Să fim cu toții sănătoși, mai pozitivi, mai empatici și senini, ca o zi de vară pe Tărâmul Magic din Breb!”
